Consiliul pentru IMM-uri solicita un cadru legal stabil şi predictibil, nu amnistii fiscale

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a anunţat, luni, că a realizat între 23-29 iunie un sondaj sub forma unui chestionar, la nivelul membrilor CNIPMMR privind utilitatea aministiei fiscale, iar 77,3% din respondenţi au menţionat că nu susţin amnistia fiscală.

Respondenţii în număr de 408, au fost în proporţie de 54,3% microîntreprinderi, 17,3% întreprinderi mici, 20,2% întreprinderi mijlocii, 2,8% întreprinderi mari şi 5,4% ONG-uri şi alte forme juridice, arată un comunicat emis luni de CNIPMMR.

La întrebarea “Cine consideraţi că ar trebui să beneficieze de măsura amnistiei fiscale?”, respondenţii au apreciat că persoanele fizice şi microîntreprinderile ar trebui să fie în principal vizate de această măsură.

Întrebaţi dacă sunt interesaţi personal să îşi declarare în mod voluntar veniturile nefiscalizate care au fost sustrase impozitării, 57,2% din respondenţi au declarat că nu au un interes personal în aplicarea acestei măsuri, doar 42,8% menţionând că ar putea fi interesaţi personal de amnistia fiscală.

În ceea ce priveşte “efectele considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale”, 44,8% din respondenţii au menţionat că această măsură este una controversată cu efecte multiple şi 32,4% că va avea efecte negative, doar 22,8% considerând că va avea efecte pozitive.

Printre cele mai importante efecte pozitive considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, respondenţii au menţionat reducerea sau chiar eliminarea penalităţilor de întârziere şi nesancţionarea faptelor respective.

În ceea ce priveşte efectele negative considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenţilor au evidenţiat încurajarea neachitării debitelor bugetare, alimentarea unei înclinaţii şi mai pronunţată spre evaziune fiscală, încălcarea principiilor de bază ale fiscalităţii, efectele negative asupra bugetului de stat şi creşterea riscului infracţional.

”Prima concluzie care rezultă în mod evident din analiza răspunsurilor primite la chestionarul realizat este realismul şi responsabilitatea cu care întreprinzătorii privesc fiscalitatea, respectarea dispoziţiilor legale şi necesitatea unui buget de stat echilibrat: deşi 42,8% din respondenţi declară că ar putea fi interesaţi personal de amnistia fiscală (să li se reducă măcar penalităţile datorate), 77,3% din respondenţi nu susţin adoptarea acestei măsuri şi 77,2% considerând că măsură este una controversată, cu efecte multiple sau cu efecte negative”, spun reprezentanţii CNIPMMR.

A doua concluzie este evidenţierea efectelor controversate şi negative ale măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenţilor atrăgând atenţia asupra acestora.

“Restartarea mediului de afaceri, menţionată în cuprinsul capitolului ‘Politici publice privind IMM’, din Programul de Guvernare, vizează în principal măsuri de stabilitate şi predictibilitate pentru întreprinzători, menţionate şi în mod explicit în acest capitol: introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel încât toate companiile să aibă asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fără a exista teama că anumite greşeli din trecut vor mai putea apăsa asupra activităţii ulterioare. Sectorul IMM-urilor trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care să asigure o reglementare inteligentă, consultarea sistematică cu organizaţiile reprezentative, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizare, un cadru legal stabil şi predictibil”, spun reprezentanţii CNIPMMR.

Aceştia afirmă că, în locul unei măsuri controversate de amnistie fiscală, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje şi inechităţi faţă de contribuabilii oneşti, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării benevole şi de bonificare a întreprinzătorilor care şi-au plătit la timp şi în bune condiţii taxele şi impozitele, precum şi măsuri de îmbunătăţire a cadrului legal fiscal, vizând în principal aşezarea justă a sarcinilor fiscale potrivit principiului constituţional care reprezintă o garanţie a principiului egalităţii în materie fiscală (de exemplu eliminarea obligaţiilor de a plăti contribuţii mai mari decât veniturile realizate pentru contractele cu timp parţial care afectează circa 1 milion de salariaţi), precum şi reducerea penalităţilor foarte ridicate din prezent şi combaterea plăţilor întârziate ale autorităţilor publice faţă de întreprinzători.

Pentru “Restartarea mediului de afaceri” menţionată în cuprinsul capitolului “Politici publice privind IMM” din  Programul de Guvernare, CNIPMMR solicită, printre altele, un cadru legal stabil şi predictibil, respectarea normelor de tehnică legislativă şi evaluarea efectelor introducerii noii reglementări.

Consiliul mai cere o fiscalitate proporţională, rezonabilă, echitabilă şi nediscriminatorie, potrivit principiului constituţional al aşezării juste a sarcinilor fiscale, precum şi respectarea principiilor dialogului social.

De la începutul lunii iulie 2018, au fost mai multe declaraţii publice privind luarea în calcul a amnistiei fiscale, măsură care face obiectul unor analize la nivelul Ministerului Finanţelor şi pentru care se va lua o decizie la sfârşitul verii. Ultimile declaraţii publice au fost în sensul că nu sunt vizate persoanele fizice, ci companiile de stat „cu datorii istorice”.

Amnistia fiscală înseamnă, printre altele, şi acordarea de către autorităţi a unei perioade de graţie, de 3-6 luni, în care contribuabilii pot să îşi declare în mod voluntar veniturile nefiscalizate (care au fost sustrase impozitării), urmând să fie recompensaţi pentru gestul lor cu reducerea sau chiar eliminarea penalităţilor de întârziere, precum şi de acuzaţia de evaziune fiscală.

Pe site-ul ANAF există o listă care cuprinde 11.131 datornici persoane fizice, inclusiv nume care deţin funcţii publice. În lista neagră a companiilor, inclusiv cele de stat, şi firmelor private, publicată la 30 septembrie 2018, figurează doar primele 500 de societăţi, ale căror datorii cumulate sunt de 13,3 miliarde de lei, Electrocentrale Bucureşti, fiind prima, cu o datorie de peste 800 de milioane de lei, urmată de Complexul Energetic Hunedoara, unde statul este acţionar majoritar, cu 735 de milioane de lei.