Ce bani dă UE pentru orașele viitorului

Siegfried Mureșan, membru al Parlamentului European, Vicepreședinte al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European

Acest articol a aparut in Ghidul Solutiilor Smart City 2018, Nr.1, 30 noiembrie.

În urmă cu 20 de ani nu aveam telefoane mobile smart, acces la internet așa cum avem acum, nici pe departe, nu aveam laptop-uri, nu aveam rețele sociale. Modul nostru de viață este acum cu totul altul, consumăm servicii pe care nu le aveam acum 20 de ani și nu ne puteam imagina cum o să fie viața noastră acum. În momentul de față știm că 65 % dintre copii care încep școala vor practica meserii care nu există astăzi.

Viteza de schimbare este foarte mare, iar orașele trebuie să  țină pasul cu această schimbare. Acolo unde există bună guvernare pe plan local, oamenii au de câștigat, investițiile în România la nivel de județ și oraș au două ingrediente, administrație locală competentă și fonduri europene. Oamenii consumă servicii și produse noi.  De exemplu, autoturismul va deveni dintr-un bun pe care îl stăpânim, un serviciu pe care îl vom folosi atunci când vom avea nevoie. Așa au și apărut sistemele de car sharing.  A fi smart înseamnă optimizare, eficientizare, înseamnă să folosim în mod eficient resursele pe care le avem la dispoziție iar orașele mari au nevoie de asta pentru că populația mare înseamnă presiune din punct de vedere energetic, infrastructură etc.  Multe bunuri pe care le avem azi vor deveni servicii, le vom consuma altfel, optimizat, vor schimba spiritul nostru de proprietate, fiindcă vom renunța să mai achiziționăm o serie de bunuri, le vom folosi ca servicii, le vom împărți cu alții în viitor.

Sprijinul pentru dezvoltările urbane

În ceea ce privește digitalizarea administrației publice, vedem insule în care administrația publică este digitalizată.  La Alba Iulia și în alte câteva orașe din țară există buget participativ, oamenii participă, dar acestea sunt încă insule de bună practică. Noi avem nevoie de strategii unitare, unele dintre ele trebuie să vina de la Guvern pentru ca aceste orașe care au devenit smart și unde administrația publică este digitalizată să poată folosi la maximum potențialul, adică serviciile digitalizate să funcționeze în toate domeniile. Acum doar 6% din populația țării folosește servicii de e-guvernare și doar 55 % dintre cei care le folosesc spun ca le-a fost rezolvată problema în totalitate. Asta pentru că dacă cineva merge la o Primărie care îi rezolvă problema rapid, îi eliberează, de exemplu, un document digital, merge la o altă autoritate care nu îl poate procesa în același mod. De aceea avem nevoie de digitalizare în masă.

Avem din Programul Operațional Capitalul Uman 4,3 miliarde de euro care pot fi folosite pentru educarea personalului din administrația publică, avem 553 milioane de euro din Programul Operațional Capacitate Administrativă pentru perioada 2014-2020 care pot fi  folosiți pentru digitalizare, reducerea birocrației și modernizarea administrației publice locale. Avem 1,5 miliarde de euro prin programul Horizont 2020 pentru cercetare și inovare urbană și 435 milioane de euro din aceștia sunt bani pentru dezvoltarea durabilă a orașelor.

Ce urmează

Pentru următorul exercițiu financiar care începe în 2021 vor fi alocați mai mulți bani pentru digitalizare, inovare, dezvoltare urbană sustenabilă.

Dezvoltarea urbană devine obiectiv strategic al Politicii de Coeziune iar principalele direcții de finanțare vor fi pentru dezvoltarea infrastructurii verzi în mediul urban, promovarea mobilității urbane multimodale durabile, promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului, a patrimoniului cultural și a securității în zonele urbane.

O atenție sporită va fi acordată dezvoltării urbane durabile – cel puțin 6% din resursele FEDR vor trebui alocate acestui domeniu, prin intermediul instrumentelor teritoriale. De asemenea, toate instrumentele urbane vor fi combinate într-un singur program: Inițiativa urbană europeană (500 mil. EUR), care va fi gestionată de Comisia Europeană și va oferi sprijin pentru consolidarea capacităților, sprijin pentru acțiunile inovatoare, sprijin pentru cunoaștere, elaborarea de politici și comunicare.

Principalele direcții care vor beneficia de finanțare pentru următorul exercițiu  financiar care va începe în 2021

  • Europa mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii;
  • Europa mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice;
  • Europa conectată, cu rețele strategice de transport și digitale;
  • Europa mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate;
  • Europa mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.

Exemple de posibile acțiuni finanțabile în mediul urban

  • Îmbunătățirea performanței energetice a locuințelor sau clădirilor publice;
  • Construcție/modernizare conducte de rețea;
  • Tratare ape uzate, reciclare deșeuri;
  • Construcție/modernizare infrastructuri verzi noi în zonele urbane;
  • Construcție/modernizare linii tramvai/metrou, piste ciclabile, achiziționare material rulant ecologic pentru transport public;
  • Construcție infrastructuri pentru carburanți alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare);
  • Dezvoltarea de sisteme de transport urban digitalizate noi sau modernizate;
  • Elaborarea de strategii de dezvoltare urbană integrată.

(extras din discursul susținut de Siegfried 
Muresan, 
membru al 
Parlamentului European, 
Vicepreședinte 
al Comisiei pentru Bugete a 
Parlamentului European, la Dezbaterea Smart City Alba iulia, 8 octombrie 2018)